Pentru că pe mine nu mă provoacă nimeni la nimic și pentru că oricum sunt forever alone pe parceluța mea, am decis să mă provoc singură! Așadar, ce motive ai avea să nu îți cumperi un telefon inteligent?

1. Banii. Dacă trebuie să economisești luni întregi să-ți iei un telefon sau, și mai rău, te bagi să-l iei în rate (cu abonament dedicat), poate că un Nokia de 200 de lei e totuși o alegere mai înțeleaptă pentru tine. Știu, și eu aș vrea un castel în Franța, dar nu cred că pot să-l cumpăr în viața asta nici dacă aș fi implicată într-un scandal murdar cu politicieni. So get over yourselves. Și, ca regulă generală: dacă nu ai un venit lunar care să acopere costul smartphone-ului plus necesitățile din acea lună, abține-te. Nu te obligă nimeni să îți accepți limitele, dar primul pas, de bun simț, e să le înțelegi.


2. Tentația prea mare de a te lăuda cu el. Umbla o vorbă pe twitter – “How do you know if someone has an iPhone? They will tell you”. Sau îl scot din 2 în 2 minute, ca și cum ar aștepta vreun e-mail schimbător de viață. Sau fac poze și filme cu el la concerte și evenimente, până în momentul fatidic când karma îi prinde la înghesuială într-un mosh pit și le frânge gâtul, cu smartphone cu tot. Chiar vrei să fii nătângul ăla care filmează HD pe munte, în loc să aibă grijă pe unde calcă?

3. Pițiponceala. Dacă ești fată, sigur ai o poză cu el, în oglindă. Pentru că în străfundul sufletului, toate suntem pițipoance, chiar dacă n-avem unghii roz cu sclipici și botic. Dacă ți-ai făcut poze cu el, sigur le-ai pus și pe net. Internetul nu uită niciodată, iar tu te vei trezi într-o zi că șefu’ sau colegii se uită altfel la tine. De aici și până la lucruri urâte nu e mult, așa că mai bine evită din start unealta diavolului!

4. Bateria. Că tot se derulează campania asta de iubire a României, m-am simțit provocată și de ea. Deci, vă zic: bateria de smartphone e ca România, mereu surprinzătoare – nu știi niciodată când ți-o trage. Da, ecranu-i mare, aplicațiile mișto, fițoșenia la nivel maxim – dar ai grijă să nu rămâi cu o cărămidă complet inutilă în buzunar, când ai nevoie urgentă să vorbești cu cineva. Până acum câțiva ani, venea omu’ la o întâlnire-n bar și-și deșerta buzunarele de 5 telefoane: câte unul pe fiecare rețea, unu’ de la muncă și altul de rezervă. De când cu smartphoanele, am observat că-i unul și ‘bun’, poate mai cară cineva ceva extra dacă-i dedicat muncii, dar cam atât. De-aia o baterie pe care să te poți baza e esențială – mă rog, asta dacă te interează câtuși de puțin aspectele practice. Nu știi niciodată când vine apocalipsa și trebuie să-ți anunți tot neamul.

5. Majoritatea-s suficient de mari încât să nu-ți încapă grațios în buzunar. A, producătorii s-au gândit la sănătatea organelor noastre genitale! Dar poate vreau să mă duc până la colțul blocului și nu-mi iau papornița pe umăr. Sau vreau să-l simt vibrând mai aproape de mine. Pentru băieți cred că e și mai ciudat, să-ți atârne atâta tehnologie în buzunar… Oricum, în unele situații, vrei-nu vrei mergi cu dânsul în mână, ridicând sprâncene. Chiar crezi că o să mai poți scăpa de imaginea de coca’?

6. Te îndobitocește. Știu, o să-mi săriți toți în cap că-i de fapt pe dos, dar la ce se reduce până la urmă un smartphone? Informație, socializare, entertainment. Te dezobișnuiești să gândești în mai mult de 140 de caractere, știrile îți curg printre urechi, informația te bombardează din toate părțile și ai impresia că ești sufletul petrecerii triste de pe internet, dar la sfârșitul zilei sinapsele tale n-au îndrăznit să producă vreun gând original. Întrebările adresate lui Siri nu se pun…

7. Stimulează hackereala de 3 lei și pirateria. C-așa-i românul, suficient de bogat să-și permită un iPhone, destul de sărac să se uite strâmb la o aplicație care costă 1 euro.

8. Descurajează obiceiuri sănătoase. Și nu mă refer la campania anti-caca-tare susținută cu avânt de unele bloggerițe, ci la citit. Poate în timpul mort pe care-l petreci în transportul în comun sau pe budă, testând eficacitatea iaurtului, ai putea lectura altceva decât libertatea online. Nu-mi spuneți că se pot citi cărți și pe telefon – e ca și cum ai face sex cu o fleshlight. It’s still a hole, right?

9. Dacă ai ADHD, ți-l duce până-n pânzele albe. E o chestie lucioasă cu posibilități aproape nelimitate. Despre ce vorbeam?

10. Per ansamblu, e o sursă inepuizabilă de first world problems. Poate există dezbateri mai importante decât veșnicele războaie între tabăra iOS și Android – un subiect la fel de profund și relevant ca sondajele de opinie de la OTV. Just, n-avem treabă cu foametea din Africa, doar de-aia suntem oarecum civilizați și avem posibilitatea să ne cumpărăm gadgeturi. Dar mai ușor cu îndoctrinarea, Apple fanboys, nu reușiți decât să păreți ridicoli și superficiali…

Atât am avut de zis, mă duc să-mi fac poze cu iPhone-ul meu vintage, pa.